Ci-ne-ma-va-zut – Shutter Island

Shutter Island e dovada ca timpul nu lucreaza pentru Scorsese. Imposibilitatea regizorului de a povestii dincolo de portretele/personajele superb conturate cu care ne-a obisnuit se vede in clar aici. Predictibil, previzibil, Scorsese nu reuseste sa surprinda decat prin absenta unei intoarceri in firul povestii. Doua ore in care astepti de la Scorsese sa te surprinda cu o intoarcere de situatie dincolo de cliseul vizitator/detinut si nu o face. Suspans fara finalizare, cea mai buna metoda de a dezamagii.

Sigur ca unor cinefagi, lipsa povestii le-ar putea provoca “surprize” fiind greu de anticipat finalul unui colaj aleator. In fapt, in lipsa unui fir epic coerent, suntem bombardati cu povesti irelevante. Parca ajuns la batranete, Scorsese simte ca nu are timp si ne livreaza engros scene imaginate ce n-au incaput in alta parte de frica sa nu se piarda.

Singura scuza ar fi ca e o ecranizare.

Posted in cinemavazut | Leave a comment