Cum e cu criza…. unde se duc banii?

Watson se intreaba aici: “if everyone loses money thanks to this crisis, who the …. gets the lost money?”
Intrebarea e interesanta. si merita cu siguranta un raspuns.
Sa incercam o alegorie:
  • Eu iti dau o servieta sigilata si-ti spun ca inauntru sunt 5 plicuri cu cate 1000£ fiecare.
  • Tu depui servieta avans la o masina.
  • Dealerul auto o transfera la producator.
  • Producatorul o foloseste sa plateasca salariul lui Joe.
Se intamplla ca Joe sa aiba nevoie de marunt asa ca desigileaza servieta. Ia plicurile si
  • plateste cu unul gazul,
  • cu unul rata la casa,
  • unul il depune la fondul privat de pensii
  • si cu restul plateste o excursie in Caraibe.
Poveste asta se intampla cativa ani buni, timp in care tot mai multe plicuri si serviete circula din mana in mana, dintr-o tara intr-alta, de la un capat al lumii la altul.
Pana intr-o zi cand din curiozitate, neincredere sau din greseala cineva deschide un plic. In scurt timp se aude un zvon cum ca plicurile si servietele nu sunt ceea ce par a fi (Twin Peaks?). Lumea e la inceput neincrezatoare in asemenea zvonuri absurde. Pe zi ce trece, din ce in ce mai multi incep timid sa deschida plicurile pe care le au si numara banii. Ce gasesc inauntru ? Surpriza ! Inauntru sunt intre 9£ si 299£ nicidecum 1000£.
Lumea incepe sa se intrebe: unde sunt banii ? Cine i-a furat ? Cine ne-a furat ?
Sa nu uit: Si eu servieta am luat-o imprumut de la banca! Si inca mai am rate de platit …
W. – What Money ?
S.H. – Exactly, my dear Watson!

Bancile imprumuta in mod curent de 10-30 ori suma pe care o au ca si depozite. Cand iei credit de la o banca si pui banii ca depozit la o alta, bineinteles cu dobanda mai mare (de obicei in alta tara) e usor de vazut cum sumele imprumutate cresc exponential fata de cele reale. Asta umfla preturile actiunilor, caselor, in general al bunurilor si serviciilor.

About Dr.A

Scientist, tech enthusiast, husband and father. Romanian expat. Dupa 3 ani in Japonia, o noua pagina se deschide la Paris.
This entry was posted in economie. Bookmark the permalink.

13 Responses to Cum e cu criza…. unde se duc banii?

  1. făniţă says:

    cam asta se exlica în zeitgeist addendum, la început. e o opinie!

    eu zic că populaţia fiind în creştere de ani buni, a ajuns să consume din ce în ce mai multe resurse. de câţiva ani încoa', se zice că începând cu al treilea semestru al anului respectiv, consumul global nu mai era acoperit de producţia anului în curs. ori, când se întâmplă acest lucru, preţurile cresc.

    pe fondul preţurilor din consum, care au crescut, s-au umflat şi alte preţuri, care nu aveau la bază o cerere reală(vezi domeniul imobiliar).

  2. Adrian Mihalcioiu says:

    Din noiembrie BOJ si ECB au drept nelimitat de swap la USD de la FED. Se poate tiparii $ la liber …
    BOJ de 10 ani pompeaza JPY "fara numar" la dobanda aproape 0% in bancile Japoneze, bani pe care apoi ii imprumutau in toata lumea.

  3. făniţă says:

    dragul meu, ei au în spate economii care să îi susţină! noi degeaba am tipări lei în prostie, că nu îi împrumută nimeni de la noi! doar ni s-ar devaloriza şi mai mult moneda…

    când ai o economie puternică şi ai nevoie de resurse, trebuie să fii prost să nu faci ce au făcut americanii(japonezii doar i-au imitat, eu aşa ştiu). prin manvera asta, americanii au pus mâna pe resursele din alte ţări, oferind în schimb putere de cumpărare fictivă.

  4. Mircea Popescu says:

    Naiva intrebare, solid raspiunsul. Tot ce pot contribui e “Twin Peaks” :p

    Chestia cu swapurile nelimitate, si aberatiile deflatiei japoneze ar merita mult discutata. Banii au ajuns practic un mod pentru state de a purta razboaie, si a-si santaja cetatenii, iar pentru cetateni nu mai au rol de depozit de valoare ori echivalent de schimb.

    Este in principiu posibil sa vedem o prabusire completa a intregii structuri in urmatorii ani, in comparatie cu care un razboi mondial e asa, o plimbare de placere.

  5. Adrian Mihalcioiu says:

    .. am corectat Pics-ul cu Peaks-ul.

    Avem o lege la noi care spune ca nu poti folosi bani imprumutati pentru capitalul unei banci.
    Daca s-ar elimina leverage-ul sau macar limita la un 2-3% in piata, sistemul ar putea functiona relativ corect.

    O prăbuşire completa nu e "cost effective" si nu se va întâmpla.

    Deflatia e un indicator esential in piata. Procesul stabilirii preţurilor, funcţie de cerere si oferta, nu poate fi conceput in lipsa unor mecanisme corective. Ele sunt necesare si naturale.

  6. Mircea Popescu says:

    Evident pe chestia cu deflatia, nu-i asta in disputa.

    Dar criteriu cu cost effective presupune ca exista si subzista o ordine rationala a lucrurilor. In fapt in situatii de criza suficient de profunda, activitatea umana nu se mai organizeaza rational, ci punctual.

    Chiar daca ar fi mai cost effective la nivelul tarii sa se foloseasca in continuare dolarii, fermierul X poate foarte bine decide ca el nu vinde pe hartie. Punct.

    Daca se hotarasc astfel destui, am pus-o, absolut literal, pentru ca nu exista destul aur sa sustina schimburile economice nici 0.1% la ora actuala.

    Omenirea poate ajunge sa se confrunte cu situatia bizara in care poate face orice si nu se poate intelege ce sa faca.

  7. Adrian Mihalcioiu says:

    Daca resursele financiare ar fi uniform distribuite, ceea ce spui tu s-ar putea intampla. Nu e cazul.

    Fermierul nu mai e taranul de acum 100 de ani. E parte a unui circuit financiar.

    Aurul e la fel de inutil ca diamantele sau banii in cazul unui crah general.

  8. Mircea Popescu says:

    Aurul, spre deosebire de diamante, este un material rar si fungibil. Aceste proprietati impreuna ii asigura o pozitie de material de schimb.

    Hartia nu este rara, si promisiunea ca hartia speciala numita bani va conserva raritatea necesara functionarii economiei e la fel de tare ca si guvernul care o face.

    In caz de crah general, nu va exista un astfel de guvern, dar va exista nevoia oamenilor de schimb.

    Care, din nefericire, nu poate fi acoperita de aur, pentru ca este chiar PREA rar. Ca rezultat economia ar suferi teribil, de sute de ori situatia crizei din 1864 de exemplu.

    In ce masura “circuitul financiar” conteaza e discutabil. Hai sa luam un scenariu imaginar : Toti fermierii decid ca ei nu mai accepta bani hartie, si ca ei nu mai recunosc hartiile bancilor, de nici un fel.

    Guvernul se va vedea silit sa trimita armata ? sa execute de exemplu ordinele de evacuare emise pe hartie de tribunale la cererile (pe hartie) a unor banci, in virtutea unor alte hartii.

    Armata asta e cine ? Tot niste oameni, nu o abstractiune. Va executa ea ordinele de hartie, ori din contra, “armata e cu noi” ?

    Cam asts e problema.

  9. Adrian Mihalcioiu says:

    Ai mers sa cumperi aur de la banca ? Stii ce primesti ? Un certificat de detinere… din hartie.

    In cazul in care ar fi un crah generalizat combinat cu nesupunerea civica asa cum imaginezi tu, singura moneda de schimb nu va fi aurul ci plumbul din pusca.

    Cred ca suntem departe de asa ceva.

  10. Mircea Popescu says:

    Primesti un certificat de hartie daca esti fraier si il accepti. Altfel, primesti monezi, bare, lingouri ori bullion, dupa cum iti este mai convenabil.

    Pe tema cu cat de departe suntem, chiar nu am idee. Situatia este destul de tulburel-exploziva incat sa nu-mi vina sa exclud multe posibilitati.

    Singurul lucru de care putem fi siguri e ca lucrurile nu vor “reintra in normal”.

  11. Adrian Mihalcioiu says:

    Succes cu lingourile…

    Suntem in criza de doi ani. Inca unul si totul va deveni "normal". Capacitatea de adaptare e cred eu mult subestimata in scenariul tau.

Leave a Reply

Your email address will not be published.