Confesiune

Iubeam rotund de zi senina,
Ploi rare rupte din gradina
Si lacrimi rosii de cristal,
Cununi de roua, negru val.

Doream pereti de siluete
Cu rochii mute, roze-n plete,
Calcaie fine de-alabastru,
Suras visand amor de astru.

Visam voaluri frematande
De sarutari pe guri flamande
Si ochi albastrii de cometa
Cu voluptate de subreta.

Uitam miresme de padure,
Covor pictat cu flori de mure
Si dor ascuns de piruete
In ganduri planse, violete.

Dar mai ales uitam aluzii.
Iubeam, doream visam iluzii;
Crapate raze de traire
Uitate-n colturi de gandire.

Caci te doream cu gand maiastru
In cufundari de cuib sihastru:
Dorinte frante-n coltul ierbii
Cand vin sa se adape cerbii.

Puteam atunci sa-ti fiu aproape,
Sa te cuprind in joc de ape,
Incet sa ma cufund in tine
Uitand ce-i rau si ce e bine.

Dar n-am stiut sa mi te aproprii
Caci te vedeam, mai mult, cu ochii
Si te iubeam doar in cuvinte,
Uitand prea des de legaminte.

Traiam iubiri din tei sintetic
Cu blonde, brune, corp atletic
Eram avid de de caldul trup
Nu imi pasa de continut.

Dar tot ce-a fost, azi nu mai este:
Amor nebun, iubiri celeste,
Invins, m-antorc in ceasul mortii
Si-ti bat, umil, in lemnul portii.
(15-19.01.1996)

(A. Mihalcioiu, Flori de Roua, 1996)

About Dr.A

Scientist, tech enthusiast, husband and father. Romanian expat. Dupa 3 ani in Japonia, o noua pagina se deschide la Paris.
This entry was posted in Flori de Roua. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published.