Puțina politica

Pornisem cu un comentariu la blogul unui țărănist clujean (DA, mai exista 😀 ) care intre timp crescând în lungime s-a dovedit judicios sa-l fac post. Paul-Sorin Tiţa, ca el e împricinatul, se bate cu morile de vânt ale dreptății celei lumești de o buna bucata de vreme și risca sa-și risipească astfel eforturile creative pe tăiat capetele  Hydrei  în loc mai bine sa-și croiască o pereche de bocanci și sa-și lustruiască busola.  Eu ca om cu scaun la cap ce ma aflu nu voi sa ma bag prea adânc în a explica de ce e păguboasa Quijoteala dar incurajez cu blândețe încercările ce țin de lustruitul  busolei.  Sa vedem concluzia:

“Nu avem nicio datorie faţă de noi. Cu noi suntem la zi: cu cât ne greşim nouă înşine, cu atât ne suntem datori, şi cu cât ne facem bine nouă înşine, altora le datorăm ceva. Înainte de toate le datorăm însă tuturor totul. Societatea nu este reflexia ambiţiilor şi iluziilor noastre. Să nu avem pretenție de la alţii să slujească la miturile noastre societare. Dar nici să nu lăsăm societatea să se hrănească cu noi, ca şi cum ar putea exista în afara noastră. Societatea este suma comun acceptată a idealurilor noastre, iar nu groparul idealurilor majorităţii dintre noi. Nu societatea ne face pe noi, ci noi clădim societatea. Să o clădim, deci, bine, iar dacă fundaţia societății este rea, să o dărâmăm şi să o reclădim bine.”

Trebuie sa observam dintr-un început ca dacă “nu avem nici o datorie fata de noi” înșine și datoram”tuturor totul” găsim oarecum cetățeanul în poziția putin meritorie de sclav/sluga ceea ce face putin probabila găsirea unor lideri autentici pentru construcția politica.  In ce privește societatea, dacă ea nu reflecta ambiții și iluzii individuale e putin probabil sa ne  rămână fiecăruia dintre noi neîngropat mare lucru păstrând doar “suma comun acceptata a idealurilor” în toate cazurile în care nu facem parte din “uniformitatea” mono-culturala.

Teologic vorbind mesajul îmi pare mai degrabă poziționat iudaic (dacă fundaţia societății este rea, să o dărâmăm şi să o reclădim bine) decât creștin care ar suna mai degrabă: templul de reclădit e în fiecare din noi ceea ce-l face nu-a asa 😀 mai degrabă înrudit cu “prin noi înșine”). Pentru un ideolog creștin democrat mesajul e oarecum confuz, în ton cu indemnul “hai la lupta ce-a mare” și el disonant cu conservatorismul și trăgându-și probabil seva mai degrabă din țărănismul stângist și militant la început de secol XX.

Politic, ideea revoltei indivizilor ce compun majoritatea asa cum e ea în general (proasta/needucata/dezinteresata/etc) nu ar conduce altundeva decât la mizeria de fata și nicidecum la o solutie mai buna precum o și dovedește lungul sir de  revoluții/revolte/răscoale aflate la îndemâna pasionaților de istorie. In fapt,  ideea precedenta pornește de la  o eroare grosolana: pretenția cum ca nu ar exista în politica actuala (româneasca) o  oferta potrivita care sa canalizeze majoritatea. In realitate, ne regăsim în situația neplăcuta în care exista exclusiv oferte adaptate tâmpiților din majoritate, oferta la care ei subscriu, cu care sunt în general de acord, oferta care ne-a produs fundația societății și ne da direcțiile prioritare. Evident ceea ce ne lipsește nu e o noua oferta tot pentru ei.

About Dr.A

Scientist, tech enthusiast, husband and father. Romanian expat. Dupa 3 ani in Japonia, o noua pagina se deschide la Paris.
This entry was posted in Politica pe înțeles. Bookmark the permalink.

6 Responses to Puțina politica

  1. Mulţumesc pentru atenţie şi scuze pentru reacţia întârziată.

    Mă văd nevoit să fac câteva precizări necesare înţelegerii articolului publicat de mine:

    1. Când am vorbit despre “noi”, despre noi toţi am vorbit: şi vlădică, şi opincă. Iar dacă cineva este sclav/sluga, atunci toţi suntem, din momentul în care am renunţat la libertatea noastră naturală pentru a clădi societatea iar societatea a ajuns să ne restrângă libertăţile. Avem probleme serioase, nu doar noi, românii, cu contractul social care trebuie renegociat.

    2. Este posibil ca discursul meu să fie considerat stângist. M-am declarat în repetate rânduri drept umanist creştin şi sunt multe aspecte în care punctele mele de vedere nu coincid cu linia politică actuală a PNŢCD, însă se regăsesc în documentele programatice ale PNR şi PŢ, iar mai apoi ale PNŢ.

  2. Dr.A says:

    @Paul-Sorin Tiţa
    Nu vad cum ai putea sa te adresezi cu “noi” întregii societăți. In primul rând pentru ca discursiv vorbind “noi” sunt doar cei deja în acord cu tine și mai apoi pentru ca un discurs “politic coerent” destinat unui eșantion social reprezentativ este o intreprindere fără sorti de izbânda (ma rog, jucătorii la 6/49 s-ar putea sa ma contrazică aici).

    Când vorbeam de sclavi/slugi nu incriminam societatea Orwelliană spre care ne îndreptam ci punctual faptul ca un om care datorează totul tuturor nu poate nicicând fi liber. Nu știu în ce măsura stangismul tău merge politic pana la negarea principiului libertății individuale. In măsura în care accepți libertatea individuala și proprietatea privata problema datoriilor nu poate fi pusa în termenii pe care i-ai enunțat. Nici măcar teologic și în relație cu divinitatea, și asta de la Sf Augustin încoace, nu mai putem vorbi despre “datorie” pentru ca e în totala contradicție cu ideea de “liber arbitru”.

    In ce privește punctul 2, cred ca breșa (-) dintre PNT si CD, o breșă nu doar ideologica si de mentalitate dar și de generații, a făcut ca în timp scurt identitatea doctrinara sa se dilueze. Fapt ce a permis bineînțeles unor indivizi interesați de putere sa ungă doctrina cu toate alifiile spre deziluzia simpatizanților pe care la un moment dat PNT ii avea.

  3. Bine zis mei, manca-te-ar mama, ptiu, ptiu sa nu-ti fie de deochi.

    Intrebarea care ramane este cum e posibila constructia politica pozitiva in filosofia ta politica. Daca oferta deja prezenta e (apriori ?) suficienta si satisfacatoare majoritatii, care o legitimeaza, cum explici evolutia de la Regat la Republica si apoi la Imperiu, si apoi la feudalism si apoi la asa mai departe ?

    Cu alte cuvinte, nu cumva teoria ta e adecvata doar pe portiuni liniare, dar nu discuta deloc momentele de rupere, care-s (mi se pare) tocmai subiectul preopinentului tau, ratand astfel monumental dialogul ?

  4. Dr.A says:

    @Mircea Popescu
    Pe puncte:
    2. Eu vorbesc de situația politica de fapt din ziua de azi din Romania și nu am nici un motiv sa cred ca mesajul era destinat revizuirii Apocalipsei la viitorul Conciliu. La modul general creștin democrația și țărănismul nu propun proiecte revoluționare în societatea actuala fiind mai degrabă curente conservatoare. Poziționarea politica a preopinentului meu în zona celor doua curente ii aparține și nu e onest sa îl bănui de “intenții ascunse” (vezi “rupere”).

    1. Majoritatea nu a promovat veci nici o tranziție de la nimic la nimic. Toate revoluțiile au fost rodul unor minorități puternic motivate care a reușit sa dizloce minoritatea cealaltă și anume cea conducătoare.

    Dincolo de dreptul oricui la exprimare politica PNT CD – Radu Sarbu nu e o mișcare revoluționară. I-am văzut pe toți cu puterea în mana și nu au fost decât niște politruci in cel mai bun caz “de-ai nostrii”.

  5. Bun, da’ tot n-ai raspuns la intrebare. Deci, cum e posibila constructia in filosofia ta politica ? (Pentru ca mi se pare ca “minoritatea motivata” – de descreierati, am putea adauga – e in afara ei).

    Nu stiu in ce masura viziunea interlocutorului tau taranist se pupa cu ce te astepti tu sa vezi de la un taranist, in tara asta oamenii mai aleg sa-i reprezinte si raul cel mai mic. Ma gandesc ca asta ne explica eventual dansul.

    • Dr.A says:

      @Mircea Popescu

      Minoritatea interesata poate fi de inteligenți sau de ambițioși sau din ambele. Construcția, în măsura în care poate fi demonstrata, este rezultatul efortului concertat al acestor grupuri minoritare. Majoritatile nu încearcă decat sa perenizeze statu-quo-ul

      Raul cel mai mic, e cel mai mic pana îl pui la supt la țâța tarii și devine raul cel mare. Dar asta e din alta discuție.

Leave a Reply

Your email address will not be published.