Nu sunt mare cinefil asa cum nu sunt un mare bautor de bere. 99,9% din filmele e care le-am vazut, la fel ca 99,9% din berile baute au trecut absolut identic “prin mine”. Probabil de 10% din ele nu a auzit nici un cinefil serios pentru simplul motiv ca cinefilul serios abia are timp sa vizioneze puzderia de filme de la acceptabil in sus. Discutia despre filme obscure e in fapt o discutie despre spatii culturale mai mult sau mai putin permeabile la fenomenul globalizarii. Pentru ca discutia e intre vorbitori de romana, accesul cinefililor, exceptand singularitati de autor, e limitat la filme de limba engleza, filme europene sau rusesti. Obscure ar fi pentru acesti “cinefili” majoritatea filmelor fie ele japoneze: Ōoku (2010), chinezesti: Jian gui (2002), hindu: Fashion (2008) sau arabe () pentru a da cateve exemple. Sa incercam deci o scurta lista cu filme lansate in 2008 si de care probabil nu ati auzit daca n’ati trait in Japonia:
Inu to watashi no jû no yakusoku (2008), Tôkyô zankoku keisatsu (2008), Tsuribaka Nisshi 19 (2008), Kataude mashin gâru (2008)
Pingback: Cel mai bun film - centralizator pe Trilema - Un blog de Mircea Popescu.
Pingback: Pe fuga … » Reply …
Pingback: Zece | Cristina Stanciu