Category Archives: Ars sine..

Ars sine nihil

Scribul

Am muiat penita in calimara si m-am pus a-ti scrie din varful degetelor, usor picurand ici colo cate o dulce amagire la care sa-mi raspunzi de poftesti cu suras complice, tot mai adanc intrand apoi la fiecare soapta in miezul … Continue reading

Posted in Ars sine.., Ego | Tagged | Leave a comment

Confesiune

Iubeam rotund de zi senina, Ploi rare rupte din gradina Si lacrimi rosii de cristal, Cununi de roua, negru val. Doream pereti de siluete Cu rochii mute, roze-n plete, Calcaie fine de-alabastru, Suras visand amor de astru. Visam voaluri frematande … Continue reading

Posted in Flori de Roua | Leave a comment

Vouă

Dragii mei cititori Nu credeti si dumneavoastra Ca as putea avea nevoie De putina liniste ? (06.01.1996) (A. Mihalcioiu, Flori de Roua, 1996)

Posted in Flori de Roua | Tagged | Leave a comment

Memo

De cateva zile caut un raspuns La o intrebare aproape banala Ce fac eu aici ? Tot ce am reusit sa aflu e ca, din neatentie, Am uitat sa traiesc. (06.01.1996) (A. Mihalcioiu, Flori de Roua, 1996)

Posted in Flori de Roua | Tagged | 2 Comments

Curiozitate

Pe unii i-au ucis pietrele Pe altii i-au ars rugurile Mie ce soarta Mi-ati rezervat? (06.01.1996) (A. Mihalcioiu, Flori de Roua, 1996)

Posted in Flori de Roua | Tagged | 1 Comment

Calimara

Pete de cerneala alastra Stau martore impartale Ale bataliei din craniul meu. Multe salutari! STOP (06.1.1996) (A. Mihalcioiu, Flori de Roua, 1996)

Posted in Flori de Roua | Tagged | Leave a comment

Automatul de vise

Ieri am observat cu indignare La un colt de strada Automatul de vise: Ce-o mai fi si ce lada asta ? Nu cumva, din greseala, Am uitat sa visam? (05.01.1996) (A. Mihalcioiu, Flori de Roua, 1996)

Posted in Flori de Roua | 2 Comments

Adio

Iubito: m-am saturat! Sunt prea obosit. A venit timpul, Sa plec. (06.01.1996) (A. Mihalcioiu, Flori de Roua, 1996)

Posted in Flori de Roua | Tagged | Leave a comment

Adevar

De ce ma mintiti ?!? Sunt si eu un om Puteti sa-mi spuneti aevarul Eu oricum nu va cred. (05.01.1996) (A. Mihalcioiu, Flori de Roua, 1996)

Posted in Flori de Roua | Tagged | Leave a comment

Te rog

De ce nu urlii ? Imi place sa te aud tipand. Te simt mai aproape de mine. Oare am asurzit ? (04.01.1996) (A. Mihalcioiu, Flori de Roua, 1996)

Posted in Flori de Roua | Tagged | Leave a comment

Noi

S-a mai lovit cineva ? Nimeni ? Nu-i Nimic. Vom ramane mai putini Noi astia batuti in cap. (04.01.1996) (A. Mihalcioiu, Flori de Roua, 1996)

Posted in Flori de Roua | Tagged | Leave a comment

Morcovi

Iepurasul alb mananca morcovi rosii Tu ce fel de morcovi mananci ? Oricum mie nu-mi plac. Poti sa-i mananci pe toti. (04.01.1996) (A. Mihalcioiu, Flori de Roua, 1996)

Posted in Flori de Roua | Tagged | Leave a comment

Profetie

Cand vantul bate prin uluci Mi-aduc de tine aminte Ai fost profetul unui vis Dar n-ai vazut ca minte. Covor de vestejite frunze Ce putrezesc peste morminte Au fost candva cununi de lauri La cei ajunsi azi oseminte. Voi fi … Continue reading

Posted in Flori de Roua | Leave a comment

Beton armat

Cei sase pereti Ai camerei mele M-apasa obositi Pe ranile grele Prin geamul ferestrei cu sarma in fata Privesc in careuri o lume de gheata. Si usa-i inchisa, departe de mine, M-apasa peretii si ura din tine. Inchisi in cutii … Continue reading

Posted in Flori de Roua | 6 Comments

Protest

Vant rece; Aerul imi biciueste plamanii. Cristale de gheata; Zapada rece imi umple ochiul gol. Lumina seaca; Raza Lunii imi oboseste sufletul. Gata! M-am saturat de gheata, De frig, de cristale, de fata. O fata alba si rece ce noaptea … Continue reading

Posted in Flori de Roua | Leave a comment

Culoare vie

Iarba verde, rosu sange, Lacrimi pentru cel ce plange Cer albastru, soare aprins, Mila pentru cel invins. Gri cenusa, alba Luna, Cum traiesti nu e totuna. (25.12.1995) (A. Mihalcioiu, Flori de Roua, 1996)

Posted in Flori de Roua | Leave a comment

Incognito

Alb: pete imaculate de nea pe un covor limpede de mocirlă subțire întinsă pe poteca umbrită. De castani: nuduri acoperite de ani Si luminiș plin De lumină: întunecare divină În colț de gradină Uitat de culoarea Senina: albastru de soare Copilul se joaca cu-o floare. (29.12.1995, publicat în volumul Flori … Continue reading

Posted in Flori de Roua | Leave a comment

Lehamite

Prima lehamite Timpul, coplesit, se zbate Intre peretii marmurati, O putoare te sufoca: Un cacat a decedat! A doua lehamite Ieri a aparut in ziare, un articol titrand mare: ca tovarasul cutare nu are asemanare. Dar ma trece o-ntrebare: Este … Continue reading

Posted in Flori de Roua | 1 Comment

Indecizie

Ma plimb pe plaja pustie Si in nisipul spalat De spuma valurilor biruite Pasii mei lasa urme trecatoare Luna straluceste pe cerul pustiu Si in viata tra uitata Deplansul anilor pierduti Raza ei lasa urme trecatoare Ma plimb pe cerul … Continue reading

Posted in Flori de Roua | Leave a comment

Remuscare

E toamna si frunzele vestede Cad pe aleea umbrita de castanii batrani. Sunt singur si clipele trecute Se pierd in infinitatea timpului pierdut. (1994) (A. Mihalcioiu, Flori de Roua, 1996)

Posted in Flori de Roua | Leave a comment

Cizma dada

Piciorul care cauciuc de Si piele, de uneori Peste de incaltaminte acopera Etc, pana genunchi aproape. (1995  toamna) (A. Mihalcioiu, Flori de Roua, 1996)

Posted in Flori de Roua | Leave a comment

Suflet de iarna

Afara e frig. Pana si timpul a intepenit. Pietrele au crapat si s-au prefacut in nisip. Aerul s-a intarit in bulgari oteliti: Focul a Inghetat in vatra. Singurul care nu a inghetat sunt eu. Am invins! Am incalzit frigul; Cu … Continue reading

Posted in Flori de Roua | Leave a comment

Timp

Timp trecut, masura a uitarii; Timp prezent, masura a clipei; Timp viitor, masura a mintii; Timp infinit, masura a vietii si-a mortii. (1994) (A. Mihalcioiu, Flori de Roua, 1996)

Posted in Flori de Roua | Leave a comment

Despre viata in clipa mortii

E toamna si frunzele cad, Mereu pe aleea uitarii. E toamna si suflete reci, Se preling pe cavoul sperarii. Amintiri pierdute in timp In universul disperat al tacerii Sperante trecute si reci, Minune uitata, mormant al placerii. E toamna in … Continue reading

Posted in Flori de Roua | 1 Comment

Flori de Roua

Acum vreo 12 ani, elev de liceu fiind si oarecum impetuos am gasit de cuviinta  sa spun intregii lumi ca sunt si ca simt debutand cu un prim volum de poezie. Sigur ca cele 200 de exemplare se apropie cu … Continue reading

Posted in Ego, Flori de Roua | 57 Comments