Alegerile se castiga sau se pierd pe viziune, strategie si/sau tactica. Analiza retrospectiva trebuie sa se concentreze pe erorile care puteau fi evitate si mai putin pe cele care devin evidente numai postfactum (in timp, din intelegerea lor se construieste “flerul”).
Crin Antonescu a pierdut alegerile datorita inadaptarii viziunii la strategie (si viceversa): pozitionarea pe centru intr-un spectru politic puternic bi-polarizat in lipsa unui puternic suport logistic (media, door2door). Strategia: Best of both worlds nu putea functiona cu acoperirea logistica pe care si-a permis-o. Cand ratezi primele doua nivele, tactic erorile nici nu mai conteaza. Inadaptarea strategie si viziune a plecat de la neintelegerea rolului central pe care analiza resurselor il joaca in definirea viziunii si strategiei. PNL si Crin Antonescu nu aveau la dispozitie un suport media pentru a-si disemina mesajele spre deosebire de contracandidati, si tot spre deosebire de contracandidati nu aveau o retea locala puternica. Experienta ar fi trebuit sa-i conduca spre un mix de door2door si new media. Daca la door2door le lipsea experienta (in ciuda nenumaratelor traininguri) cu siguranta in new media puteau gasi specialisti printre simpatizanti. Pe timp de criza, voluntariatul e resursa mai usor accesabila.
In masura in care s-ar pretinde un alt obiectiv decat castigarea alegerilor, de exemplu atragerea unui anume tip de alegatori, acesta a fost din nou ratat strategic prin sustinerea acordata in turul doi. Fidelizarea se face in timp si chiar daca e posibil sa redirectionezi activul partidului, simpatizantii si first time voter-ii atrasi de mesaj sunt putin controlabili. Rezultatul “neasteptat” inseamna ca electoratul e putin cunoscut si pasul doi e sa-l cunosti mai bine. Erorile tactice (patriciu, timisoara, vantu) au transformat o strategie riscanta la turul doi in esec.
De ce a pierdut Mircea Geoana ? Sa spunem ca in teorie avea aproape un milion de voturi in plus fata de turul intai. Sa mai spunem ca doua treimi din ele erau deja sociologic obtinute. Una din erorile strategice a fost ignorarea romanilor de peste granita si a mijloacelor de comunicare i-as zice “paranormale” gen OTV, Click .. . A doua eroare tactica a fost lipsa reprezentantilor lor in sectiile de votare din strainatate. Faptul ca s-a fraudat in strainatate rezulta din procentele si numarul de votanti care se abat statistic de la norme. La paris de exemplu, unde am votat in tururile I si II a existat un plus de 700 de votanti in turul II. numarul acesta e echivalent cu numarul celor care au votat la gara de nord toata ziua la o coada infernala. Sa spunem ca au fost declarati 3700 de votanti in turul 2 la Paris!!! Cu deosebirea ca in turul doi la Paris nu a mai existat coada din turul I (4-5 ore de asteptare + votare dupa ora 21). Relativ la numarul celor care au votat in turul I eu ma asteptam la o reducere cu cel putin 50% in turul II (am votat in ~20 min) si dupa ce am plecat nu mai era lume mai mult de vreo 10 persoane la rand.
Batalia tactica a fost pierduta si in tara unde semnale ca jucaria de vot va avea probleme au existat de cateva luni: Oprea, Mitrea, Cozmanca dar si multi altii care au dezertat la traian basescu sau au fost scosi pe tusa reprezinta un semnal clar ca e o batalie care se joaca intens. Asa cum comenta Ponta “frauda PDL a fost mai eficienta” (decat a PSD). As zice eu MULT mai eficienta.
La nivel simbolic “mogulii” au incercat din orgoliu sa-si aroge o parte din meritul unei victorii a lui Geoana. Zicala cu nu zi hop pana n-ai sarit groapa se pare ca le-a trecut pe langa urechi. Un orgoliu platit scump.
Tot la nivel simbolic, in ciuda unor viziuni si strategii bune in ce priveste reconcilierea cu PNT CD la Timisoara, executia a fost ratata magistral. Tactic cred ca se observa din partea PSD o incapacitate de a intui miscarile adversarului, a prevedea si pregatii contra-reactii. Exista o suma de arii in care cei de la PSD nu au fost niciodata competitivi si pe care in loc sa le acopere le-au ignorat.
Cireasa de pe tort este insusi candidatul Geoana. Putin carismatic, el este exemplul clasic de baiat de familie “buna” care reuseste in viata dar isi supraestimeaza meritele si se loveste de pragul de sus. Inconsecvent, a dat dovada de foarte putina coerenta in cariera sa politica. In final nu a reusit sa inspire incredere celor care au avut nevoie pentru a-l vota, de mai mult decat de o speranta.
Dr. Adrian Mihalcioiu 08/2021