Despre viata in clipa mortii

E toamna si frunzele cad,
Mereu pe aleea uitarii.
E toamna si suflete reci,
Se preling pe cavoul sperarii.

Amintiri pierdute in timp
In universul disperat al tacerii
Sperante trecute si reci,
Minune uitata, mormant al placerii.

E toamna in suflet si timpul se scurge,
Monument funerar in prezent
Clepsidra golita a vietii se sparge
Si mori, devii lipsa-n prezent.

(24.09.1994)

(A. Mihalcioiu, Flori de Roua, 1996)