Jurnalism fara Profesor

Gurile rele zic si statisticile confirma: presa scrisa in Romania se duce de rapa. Si nu doar in Romania. Si nu doar presa scrisa. Solutia finala e jurnalismul electronic: de blog sau de platforma, zic unii deja pozitionati in avangarda presei de fictiune. Fara a se incurca in analize, apostolii presei pe blog fac apologia subtire a unui jurnalism reactiv social organizat in jurul ideii de Presa Arhiscurta intelectual. Intre impotenta presei clasice ce nu isi mai intelege misiunea si entuziasmul sarac cu duhul al noilor jurnalieri e dificil sa evidentiezi solutia justa pentru viitor altfel decat infierand exemple negative, ceea ce vom si face in continuare, neavand pretentia de a fi nici primii nici ultimii care evalueaza problema.

De exemplu citynews.ro si blogul lui Liviu Alexa care propune azi cititorilor un surogat de articol intitulat: Cartelizarea – un nou fenomen pe timp de criza. Din titlu intelegem ca-i plac autorului cuvintele rare (CARTELIZÁRE, cartelizări, s.f. (Rar) Cartelare. – De la cartelă.) si ca ne va vorbi probabil despre cartele alimentare si folosirea lor in timp de criza.

Un jurnalist ?

Remarcam din deschidere ca omul jurnalistul a citit acum cateva saptamani The Economist si ca urmareste semnalele date de Obama bancherilor americani ceea ce il face nu-i asa o sursa informata si respectabila de informatie economica pentru noi astia care nu citim decat Click si 7plus. Dupa doua paragrafe introductive, prima concluzie, prima platitudine:

Bref, nu avem o perspectiva estimabila a crizei.

Foarte interesant si instructiv pana aici. Sa trecem la Romanica noastra totusi pentru ca articolul nu isi propune sa ne lamureasca ce s-a intamplat in america. Introducerea in realitatea romaneasca e brutala sfidand dintr-un foc si logica si gramatica lui Graur:

Iar Romania face din criza un film propriu, cu scenariu propriu.

trimitand cititorul sa reciteasca primele doua paragrafe pentru a intelege du unde scoate autorul asa evidenta concluzie. Gest complet inutil. Raspunsul se afla el probabil in continuarea articolului ?  Sa vedem:

In lipsa unor masuri eficiente ale guvernului, oamenii de afaceri mici si mari s-au balacit intr-o stare de descurcareala pe tot parcursul lui 2009. Cei care au supravietuit anului 2009, au invatat sa se adapteze la piata, au testat mai mult, au lasat din pret…  Trecand in viata prin 2009, acesti supravietuitori au inceput sa se miste tot mai bine in starea de descurcareala economica. Cand stai cu taieturi de cutit pe tine luni de zile, dupa o vreme te obisnuiesti. Asa si ei – s-au obisnuit cu lipsa de cash, cu evitatul tepelor, cu reducerea costurilor, ba chiar si cu reducerea orgoliilor. Cartelizarea a venit de la sine, ca solutia perfecta pentru a ucide intermediarii si jucatorii mici din piata.

Reusind cu greu sa trecem de balacitul oamenilor de afaceri mari si mici ma blochez cu totul la descurcareala. Iau frumos dex-online-ul, caut sensul si gasesc (la argou):

descurcăreală, descurcăreli s.f. (deț.) obținerea unui avantaj material prin procurarea unor lucruri interzise în penitenciar [sursa: dexonline.ro]

Care va sa zica distinsul nostru jurnalist si-a format un frumos vocabular ornamentat cu argou de penitenciar pe care il foloseste plastic (“stai cu taieturi de cutit pe tine”) in analizele sale economice spre beneficiul si cultivarea cititorilor.

Sa luam un exemplu relevant – ma bazez pe surse puternice cand va scriu asta.

Probabil “The Economist” din nou ? Sau Mama Omida ? Pe scurt omul ne explica cum s-a produs dezvoltarea agentiilor de turism intre 2004 si 2008, condimenteaza plictiseala cu termeni sugestivi (“deal-uri”), face o diferentiere intre marii jucatori si straturile de intermediari mici formate si tolerate sub acestia si concluzioneaza:

As face un pariu – as paria ca peste 90 la suta din agentiile mici de turism din Romania au probleme cronice financiare. Greii au simtit asta. Si au decis sa speculeze asta. Au decis sa isi dea mana temporar si sa ii striveasca pe cei mici, de care se folosisera pana acum.

Ce sa intelegem de aici ? Ca pe timp de criza financiara firmele au probleme financiare ? Ca firmele mari (“Greii”) nu au probleme si se pot amuza strivind gandaceii mici ? HOPA ! Cartelizarea asta e probabil o forma de Cartel si nu despre cartele ne vorbeste omul. Sa vedem:

[..] vorbesc fara dovezi, dar fac pariu ca aceasta cartelizare va implica o uniformizare controlata a preturilor, negocieri in bloc cu furnizorii externi de pachete, negocieri in bloc pentru marketing. Foamea de cash a marilor agentii le va face pe acestea sa nu mai permita multa vreme de-acum dezvoltarea unor intermediari.

Omul ne da, cu cuvintele lui, definitia unui “cartel” doar ca o ascunde bine sub un cuvant nou “cartelizare” si ne prezice ca acest cartel va functiona dupa obiectivele si regulile unui, ati ghicit, “cartel”.

Vor supravietui micutii care isi vor adapta local ofertele sau care vor incerca sa ofere nise.

Aceasta este concluzia de final. Nu-i asa ca ne reaminteste de povestea cu blogurile de nisa care si ele (si doar ele) se preconizeaza a avea un viitor in punct ro? Totusi afirmatia miroase pe undeva si a platitudine: “micutii care isi vor adapta local” ? Daca analizam piata de turism din romania, micuti nationali sau internationali nu prea sunt. Ei pot sa fie in mod evident doar locali: agentiile de apartament de care se facea vorbire in deschidere. Un articol care nu spune mai nimic pe fond, care e plin de argou in forma si care omoara logica in chinuri. Opinie nefundamentata, zero informatie.

Sa va spun ca articolul asta a aparut pe un blog care cenzureaza si infimul (2) numar de comentarii care il baga in seama?

Cam asta e exemplul de astazi: tipic pentru modul stupid in care se face presa in romania. Un astfel de jurnalism a distrus presa scrisa si in masura in care nu se schimba ceva profund v-a va ucide si presa electronica. De fapt: despre ce presa vorbim ?

Disclaimer: Acest articol a fost scris de un inginer.