Comentez

Am prostul obicei sa las comentarii atunci cand vizitez bloguri si imi place subiectul: pe fond sau in forma. Se intampla rar sa fie subiectul si interesant si perfect rotund de sa nu-i poti pune nici virgule. Caz in care, cu totul exceptional, imi tai un deget ca sa las macar de o exclamatie sincera. Un astfel de subiect perfect rotund e perfect adecvat unei definitii de dictionar si total neadecvat unei postari de blog dintr-un motiv evident si anume: nu favorizeaza dialogul. Cand esti capabil sa tratezi rotund subiectul intelegi cu usurinta ca nu-i locul lui pe un blog. Degete, am in continuare 20.

In ce priveste comentariile: le semnez in clar nu din mandria cainelui care a gasit un copac nou in cartier si vrea sa-si marcheze teritoriul ci din respect pentru partenerul de conversatie; cum ar veni: suni pe cineva si te prezinti inainte de a incepe conversatia. Asta nu inseamna ca nu accept pe blogul meu comentarii absolut anonime.  Le accept din motivul pentru care evit sa comentez acolo unde sunt “obligat” sa ma inregistrez: libertatea nu exista decat acolo unde nu trebuie nici demonstrata nici aparata.

Despre forma comentariilor ar fi multe de spus. Incerc intai de toate sa ma incadrez in stilul autorului. E gradina lui, clubul lui, sunt regulile sale. Teme serioase tratate pe ton serios primesc comentarii pe masura putintei mele. Ma incadrez in atmosfera din curtoazie si nu din obligatie. Dimensiunea comentariului nu ar trebui, politicos,  sa depaseasca 10% din lungimea postarii. Daca tonul autorului si subiectul cheama la glume consider (auto)ironia fina (la subiect sau la autor) ca fiind acceptabila dar numai cu dublu inteles. Pentru cine nu o gusta sau nu o pricepe e mereu la dispozitie “in clar” sensul aseptic. In conversatie limitele (auto)ironiei se joaca in general la masa dialogului. Daca dialogul nu este punctul forte al interlocutorului cedez primul si imi dau BAN. Avem fiecare lucruri mai bune de facut.

Se intampla uneori sa gresesc. Caz in care imi cer scuze. E un risc asumat si in general bine controlat: nimanui nu-i face mare placere sa-si recunoasca greseli (mai mult sau mai putin imaginare).

About Dr.A

Scientist, tech enthusiast, husband and father. Romanian expat. Dupa 3 ani in Japonia, o noua pagina se deschide la Paris.
This entry was posted in Agora, logos and tagged . Bookmark the permalink.

33 Responses to Comentez

Leave a Reply

Your email address will not be published.